Ieri a fost zi de plecare... N-am facut mai nimic toata ziua in afara de odihna si o plimbare scurta prin bazarul de vis-a-vis. Aceeasi mizerie, aceleasi marfuri, aceiasi 12 oameni care trageau de fiare intr-o sala de 15 mp...
Seara aveam bilet la tren de noapte pe ruta New Delhi - Amritstar (la granita cu Pakistanul) si eram curiosi cum e clasa a 4-a... exista Aer Conditionat 1, AC2, AC3 si dup-aia incep sleeper-ele... S si SS... noi aveam la S. Dupa asta nici nu cred ca mai intereseaza pe cineva care nu poate dormi in mirosuri si in fund.
Sleeper 1 are ceva din cuseta noastra (cate 3 paturi pe fiecare perete), doar ca nu exista pereti. Exista niste paravane intre "compartimente", dar usile compartimentelor lipsesc cu desavarsire. Pe tavan sunt agatate cate 3 ventilatoare mari (pentru perioadele mai calduroase) ideale ca suport pentru incaltaminte (Roxana a luat atitudine ea dormind la "cucurigu", pe patul cel mai de sus).
Patul de la mijloc e rabatabil si serveste pana una alta ca spatar la cel de jos. Cand lumea se decide sa se culce, exista niste lanturi serioase care le tin legate de cel de sus, acela legat, la randul lui, de tavan.
In fata "compartimentului" mai exista doua paturi suprapuse (cum ar fi la noi "pe hol"), dar tot fara usa, cu vedere directa la celelalte. Pielea de pe ele, destul de rezistenta, cred ca era mai batrana decat mine, iar ca asternuturi am avut eu pelerina de ploaie (poncho - cea mai buna alegere in aceste conditii), iar Roxana sacul meu de dormit. Razvan a fost temerarul care a dormit incaltat si invelit cu geaca.
Nashul lor e scump cu vederea. Incepe verificarea de la cele mai joase clase si urca pana la cea mai buna (a noastra, eram primul vagon de la locomotiva). La un moment dat credeam ca nu mai vine, dar mi-a spus lumea de prin vagon ca ma pot culca linistit. Si daca dorm, el are grija sa ma trezeasca. Era numele meu principalul pe bilet, asa ca pasaportul meu trebuia prezentat musai. Acolo e mai greu cu biletele de tren... Trebuie rezervate inainte, platite cu pasaportul, inscrise numele persoanelor care calatoresc, iar achizitionarea lor prin intermediul agentiilor de turism (foarte dese si fashnetze, te ajuta imediat) e strict interzisa. Cum noi le-am luat pe astea prin agentie, Gigel de la agentie ne-a spus sa nu spunem ca le-am luat prin agentie, ci printr-un prieten din Delhi (pe ele trebuie scris numarul de mobil al beneficiarului si adresa lui din India... complicaciune).
Prin tren, mai toata noaptea au patrulat baietii in verde cu mitraliera la subrat, asa ca paza ne era asigurata. Oricum, in vagonul nostru am observat ca lumea era un pic "mai sus" decat cea intalnita pana atunci - oameni cu facultate, care lucrau in farmaceutica sau IBM. Am legat niste discutii cu ei, dar ideea e ca si asa invatati nu prea stiau nimic de Romania. Doar de Dracula ce mai auzisera ceva, dar le-am explicat eu care-i treaba... In schimb, ii interesa politica de la noi. Le-am explicat cum sta treaba si s-au dumirit ca nu mai suntem dictatura ci democratie, parlament bicameral (inca) samd. De treaba oamenii si foarte zambitori, ne-au dat niste raspunsuri la niste intrebari care inca nu-si gasisera raspuns.
In tren n-a fost prea frig... Caldura sigur n-au dat, dar putem spune ca si treaba cu amplasarea pe o paralela inferioara ajuta. Doar spre dimineata a inceput sa se simta frigu' putin mai tare, dar deja urcasem ceva, eram in Punjab, catre Pakistan.
In rest, poze ne-am facut intre noi...
Am ajuns in Amritstar dimineata, am luat autorisca si fuga la Golden Temple, zona cu guesthouseuri. Din pacate, agentiile de bilete se deschideau dupa 8, iar noi n-aveam chef sa mai stam o ora prin gara, asa ca i-am dat-o inainte.
Va urma.
Seara aveam bilet la tren de noapte pe ruta New Delhi - Amritstar (la granita cu Pakistanul) si eram curiosi cum e clasa a 4-a... exista Aer Conditionat 1, AC2, AC3 si dup-aia incep sleeper-ele... S si SS... noi aveam la S. Dupa asta nici nu cred ca mai intereseaza pe cineva care nu poate dormi in mirosuri si in fund.
Sleeper 1 are ceva din cuseta noastra (cate 3 paturi pe fiecare perete), doar ca nu exista pereti. Exista niste paravane intre "compartimente", dar usile compartimentelor lipsesc cu desavarsire. Pe tavan sunt agatate cate 3 ventilatoare mari (pentru perioadele mai calduroase) ideale ca suport pentru incaltaminte (Roxana a luat atitudine ea dormind la "cucurigu", pe patul cel mai de sus).
Patul de la mijloc e rabatabil si serveste pana una alta ca spatar la cel de jos. Cand lumea se decide sa se culce, exista niste lanturi serioase care le tin legate de cel de sus, acela legat, la randul lui, de tavan.
In fata "compartimentului" mai exista doua paturi suprapuse (cum ar fi la noi "pe hol"), dar tot fara usa, cu vedere directa la celelalte. Pielea de pe ele, destul de rezistenta, cred ca era mai batrana decat mine, iar ca asternuturi am avut eu pelerina de ploaie (poncho - cea mai buna alegere in aceste conditii), iar Roxana sacul meu de dormit. Razvan a fost temerarul care a dormit incaltat si invelit cu geaca.
Nashul lor e scump cu vederea. Incepe verificarea de la cele mai joase clase si urca pana la cea mai buna (a noastra, eram primul vagon de la locomotiva). La un moment dat credeam ca nu mai vine, dar mi-a spus lumea de prin vagon ca ma pot culca linistit. Si daca dorm, el are grija sa ma trezeasca. Era numele meu principalul pe bilet, asa ca pasaportul meu trebuia prezentat musai. Acolo e mai greu cu biletele de tren... Trebuie rezervate inainte, platite cu pasaportul, inscrise numele persoanelor care calatoresc, iar achizitionarea lor prin intermediul agentiilor de turism (foarte dese si fashnetze, te ajuta imediat) e strict interzisa. Cum noi le-am luat pe astea prin agentie, Gigel de la agentie ne-a spus sa nu spunem ca le-am luat prin agentie, ci printr-un prieten din Delhi (pe ele trebuie scris numarul de mobil al beneficiarului si adresa lui din India... complicaciune).
Prin tren, mai toata noaptea au patrulat baietii in verde cu mitraliera la subrat, asa ca paza ne era asigurata. Oricum, in vagonul nostru am observat ca lumea era un pic "mai sus" decat cea intalnita pana atunci - oameni cu facultate, care lucrau in farmaceutica sau IBM. Am legat niste discutii cu ei, dar ideea e ca si asa invatati nu prea stiau nimic de Romania. Doar de Dracula ce mai auzisera ceva, dar le-am explicat eu care-i treaba... In schimb, ii interesa politica de la noi. Le-am explicat cum sta treaba si s-au dumirit ca nu mai suntem dictatura ci democratie, parlament bicameral (inca) samd. De treaba oamenii si foarte zambitori, ne-au dat niste raspunsuri la niste intrebari care inca nu-si gasisera raspuns.
In tren n-a fost prea frig... Caldura sigur n-au dat, dar putem spune ca si treaba cu amplasarea pe o paralela inferioara ajuta. Doar spre dimineata a inceput sa se simta frigu' putin mai tare, dar deja urcasem ceva, eram in Punjab, catre Pakistan.
In rest, poze ne-am facut intre noi...
Am ajuns in Amritstar dimineata, am luat autorisca si fuga la Golden Temple, zona cu guesthouseuri. Din pacate, agentiile de bilete se deschideau dupa 8, iar noi n-aveam chef sa mai stam o ora prin gara, asa ca i-am dat-o inainte.
Va urma.
No comments:
Post a Comment